<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	>

<channel>
	<title>Biodiversitate - Viata. Natura. Tu.</title>
	<atom:link href="http://www.biodiversitate.org/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.biodiversitate.org</link>
	<description>In cautare de voluntari</description>
	<pubDate>Mon, 29 Mar 2010 01:00:11 +0000</pubDate>
	
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<item>
		<title>Onthophagus taurus este cel mai puternic gândăcel din lume</title>
		<link>http://www.biodiversitate.org/onthophagus-taurus-este-cel-mai-puternic-gandacel-din-lume/</link>
		<comments>http://www.biodiversitate.org/onthophagus-taurus-este-cel-mai-puternic-gandacel-din-lume/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 29 Mar 2010 00:59:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.biodiversitate.org/onthophagus-taurus-este-cel-mai-puternic-gandacel-din-lume/</guid>
		<description><![CDATA[Onthophagus taurus este un gândăcel care trebuie felicitat pentru că tocmai a fost numit cea mai puternică insectă din lume, potrivit unui nou studiu publica în Proceedings of the Royal Society B.
Rob Knell de la Queen Mary University of London şi Leigh Simmons, de la University of Western Australia, au descoperit că cel mai puternic [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Onthophagus taurus este un gândăcel care trebuie felicitat pentru că tocmai a fost numit cea mai puternică insectă din lume, potrivit unui nou studiu publica în Proceedings of the Royal Society B.</strong><a title="Onthophagus taurus" href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2010/03/onthophagus-taurus.jpg"><img class="right" src="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2010/03/onthophagus-taurus.thumbnail.jpg" alt="Onthophagus taurus" align="right" /></a></p>
<p>Rob Knell de la Queen Mary University of London şi Leigh Simmons, de la University of Western Australia, au descoperit că cel mai puternic gândac, Onthophagus taurus, poate trage o greutate de 1141 de ori mai mare decât el.</p>
<p>La fel ca toţi atleţii, aceste insecte trebuie să aibă grijă la dietă. Cercetătorii au descoperit că dacă insectele nu mănâncă timp de mai multe zile, pierd foarte mult în greutate. Puterea gândacilor se datorează în principal însă bătăliilor pe care trebuie să le poarte pentru femele dorite, potrivit discovery.com.</p>
<p>„Insectele sunt cunoscute pentru puterea lor ieşită din comun”, a explicat Knell. „Totul se datorează din cauza vieţii lor sexuale ciudate. Femelele sapă tuneluri în bălegar, unde se vor împerechea. Dacă un mascul intră în tunel care este deja ocupat de un rival, atunci se vor lupta şi vor încerca să se scoată afară reciproc”.</p>
<p><strong>Sursa: <a href="http://www.realitatea.net">Realitatea TV</a></strong></p>
<p><a rel="tag" href="http://www.ecomagazin.ro/tag/diet%C4%83/">dietă</a>, <a rel="tag" href="http://www.ecomagazin.ro/tag/g%C3%A2ndaci/">gândaci</a>, <a rel="tag" href="http://www.ecomagazin.ro/tag/insecte/">insecte</a>, <a rel="tag" href="http://www.ecomagazin.ro/tag/masculi/">masculi</a>, <a rel="tag" href="http://www.ecomagazin.ro/tag/onthophagus-taurus/">Onthophagus taurus</a>, <a rel="tag" href="http://www.ecomagazin.ro/tag/queen-mary-university/">Queen Mary University</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.biodiversitate.org/onthophagus-taurus-este-cel-mai-puternic-gandacel-din-lume/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Oprescu vrea să mute maidanezii din Bucureşti la munte. Cum comentaţi?</title>
		<link>http://www.biodiversitate.org/oprescu-vrea-sa-mute-maidanezii-din-bucuresti-la-munte-cum-comentati/</link>
		<comments>http://www.biodiversitate.org/oprescu-vrea-sa-mute-maidanezii-din-bucuresti-la-munte-cum-comentati/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 29 Mar 2010 00:57:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.biodiversitate.org/oprescu-vrea-sa-mute-maidanezii-din-bucuresti-la-munte-cum-comentati/</guid>
		<description><![CDATA[Primarul Sorin Oprescu intenţionează să construiască un adăpost pentru maidanezii din Capitală în judeţul Prahova, pe Valea Doftanei, unde actriţa Monica Davidescu a donat municipalităţii 32 de hectare de teren.
Edilul Capitalei, Sorin Oprescu a precizat că mai are nevoie de acordul Consiliului Judeţean pentru a putea  construi adăpostul de căţei din judeţul Prahova.
Problema animalelor [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Primarul Sorin Oprescu intenţionează să construiască un adăpost pentru maidanezii din Capitală în judeţul Prahova, pe Valea Doftanei, unde actriţa Monica Davidescu a donat municipalităţii 32 de hectare de teren.</strong><a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2010/03/adapost-mutat-la-munte.jpg" title="adapost mutat la munte"><img class="right" align="right" src="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2010/03/adapost-mutat-la-munte.thumbnail.jpg" alt="adapost mutat la munte" /></a></p>
<p>Edilul Capitalei, Sorin Oprescu a precizat că mai are nevoie de acordul Consiliului Judeţean pentru a putea  construi adăpostul de căţei din judeţul Prahova.</p>
<p>Problema animalelor fără stăpân, care afectează în principal Capitala, a determinat primarii de sector să ceară prefectului Mihai Atănăsoaei, la începutul lunii februarie, să propună modificarea legislaţiei privind câinii comunitari, în special pentru ca aceştia, aproximativ 100.000 în prezent, să nu mai fie lăsaţi liberi pe străzi.</p>
<p>Potrivit estimărilor prefectului, pe străzile Capitalei sunt, în prezent, 100.000 de câini vagabonzi, iar până în noiembrie 2009 numărul persoanelor muşcate de câini care s-au prezentat pentru tratament la Institutul &#8220;Matei Balş&#8221; a fost de 10.000.</p>
<p><strong>Sursa: <a href="http://www.realitatea.net">Realitatea TV</a></strong></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/ad%C4%83post/" rel="tag">adăpost</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/c%C3%A2ini/" rel="tag">câini</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/maidanezi/" rel="tag">maidanezi</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/munte/" rel="tag">munte</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/muta%C5%A3%C4%83/" rel="tag">mutaţă</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/primar/" rel="tag">primar</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.biodiversitate.org/oprescu-vrea-sa-mute-maidanezii-din-bucuresti-la-munte-cum-comentati/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>ONU respinge reluarea comerţului cu fildeş</title>
		<link>http://www.biodiversitate.org/onu-respinge-reluarea-comertului-cu-fildes/</link>
		<comments>http://www.biodiversitate.org/onu-respinge-reluarea-comertului-cu-fildes/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 29 Mar 2010 00:57:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.biodiversitate.org/onu-respinge-reluarea-comertului-cu-fildes/</guid>
		<description><![CDATA[Un organism ONU a respins propunerile din partea Zambiei şiTanzaniei de a redeschide comerţul cu fildeş despre care experţii susţin că ar fi agravat traficul ilegal organiozat de crima organizată din Asia.
După o dezbbatere tensionată, Convenţia asupra Comerţului Internaţionali cu Specii Ameninţate(CITES) din Doha a votat contra propunerii Tanzania de a vinde un stoc de [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Un organism ONU a respins propunerile din partea Zambiei şiTanzaniei de a redeschide comerţul cu fildeş despre care experţii susţin că ar fi agravat traficul ilegal organiozat de crima organizată din Asia.</strong><a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2010/03/comertul-cu-fildes.jpg" title="comertul cu fildes"><img class="right" align="right" src="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2010/03/comertul-cu-fildes.thumbnail.jpg" alt="comertul cu fildes" /></a></p>
<p>După o dezbbatere tensionată, Convenţia asupra Comerţului Internaţionali cu Specii Ameninţate(CITES) din Doha a votat contra propunerii Tanzania de a vinde un stoc de 80.5 tone de fildeş către Japonia şi China.</p>
<p>Zambia ulterior şi-a retras oferta sa de vânzare a 21.7 tone. De asemenea, eforturile celor două state de a duce populaţia sălbatică a mamiferelor la un nivel mai mic de protecţie au fost de asemenea respinse.</p>
<p>&#8220;Stăm pe o comoară pe care nu ne este permis să o folosim pentru a ajuta populaţia noastră, pentru a ajuta săracii să construiască şcoli şi drumuri,&#8221; declara Stanslaus Komba, de la ministerul de resurse naturale<br />
din Tanzania .</p>
<p>Iniţiativa de a redeschide comerţul cu fildeş -interzis din 1989 - vine pe fondul unei creşteri dramatice a traficului, din 2005,</p>
<p>Tom Milliken, de la Sistemul de Informaţii pentru Comerţul cu Elefanţi, arăta că în ultima vreme capturile au devenit mai frecvente şi mai mari în dimensiuni.</p>
<p>Cele mai implicate state sunt Nigeria şi Republica Democratică Congo, dar şi Tailanda în Asia. Circa 25 de tone din preţiosul material- recoltat de la circa 2600 de elefanţi - au fost confiscate anul trecut, în special din Asia.</p>
<p>Experţii estimează că zeci de mii de elefanţi sun măcelăriţi anual pentru colţii lor.</p>
<p><strong>Sursa:</strong> <a rel="nofollow" href="http://www.antena3.ro">Antena 3</a></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/comert-cu-fildes/" rel="tag">comert cu fildes</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/protejarea-faunei/" rel="tag">protejarea faunei</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.biodiversitate.org/onu-respinge-reluarea-comertului-cu-fildes/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>O pisică a născut patru pisoi în sala de briefing a Guvernului</title>
		<link>http://www.biodiversitate.org/o-pisica-a-nascut-patru-pisoi-in-sala-de-briefing-a-guvernului/</link>
		<comments>http://www.biodiversitate.org/o-pisica-a-nascut-patru-pisoi-in-sala-de-briefing-a-guvernului/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 29 Mar 2010 00:57:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.biodiversitate.org/o-pisica-a-nascut-patru-pisoi-in-sala-de-briefing-a-guvernului/</guid>
		<description><![CDATA[O pisică ce reprezintă o prezenţă obişnuită în sediul Guvernului, fiind hrănită de angajaţii guvernamentali şi ziarişti, a născut, în noaptea de marţi spre miercuri, cu câteva ore înaintea şedinţei săptămânale de guvern, patru pisoi în sala de briefing a Palatului Victoria.
Personalul administrativ de la Palatul Victoria a descoperit, în dimineaţa zilei de miercuri, pisica [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>O pisică ce reprezintă o prezenţă obişnuită în sediul Guvernului, fiind hrănită de angajaţii guvernamentali şi ziarişti, a născut, în noaptea de marţi spre miercuri, cu câteva ore înaintea şedinţei săptămânale de guvern, patru pisoi în sala de briefing a Palatului Victoria.</strong><a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2010/03/o-pisica-a-nascut.jpg" title="o pisica a nascut"><img class="right" align="right" src="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2010/03/o-pisica-a-nascut.thumbnail.jpg" alt="o pisica a nascut" /></a></p>
<p>Personalul administrativ de la Palatul Victoria a descoperit, în dimineaţa zilei de miercuri, pisica şi cei patru pisoi nou-născuţi sub pupitrul de mixaj audio, care reglează microfoanele sălii de briefing unde vorbesc presei primul-ministru şi membrii Cabinetului.</p>
<p>Pisica este o prezenţă obişnuită la centrul de presă al Guvernului, ziariştii şi angajaţii Guvernului fiind cei care o hrănesc atunci când aceasta intră liniştită în Palatul Victoria.</p>
<p>Pentru a pătrunde în sala de briefing a Guvernului, felina utilizează o mică deschidere într-o fereastră a centrului de presă, pe unde tehnicienii televiziunilor îşi trag cablurile de transmisie.</p>
<p>În urmă cu câteva săptămâni, pisica a intrat în sala de briefing chiar în timpul unei conferinţe a primului-ministru, fiind evacuată rapid din încăpere de angajaţii de la Guvern.</p>
<p><strong>Sursa: <a href="http://www.realitatea.net">Realitatea TV</a></strong></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/guvern/" rel="tag">guvern</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/na%C5%9Ftere/" rel="tag">naştere</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/pisic%C4%83/" rel="tag">pisică</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.biodiversitate.org/o-pisica-a-nascut-patru-pisoi-in-sala-de-briefing-a-guvernului/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Ecologiştii au început să folosească echipament militar contra braconierilor</title>
		<link>http://www.biodiversitate.org/ecologistii-au-inceput-sa-foloseasca-echipament-militar-contra-braconierilor/</link>
		<comments>http://www.biodiversitate.org/ecologistii-au-inceput-sa-foloseasca-echipament-militar-contra-braconierilor/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 29 Mar 2010 00:57:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.biodiversitate.org/ecologistii-au-inceput-sa-foloseasca-echipament-militar-contra-braconierilor/</guid>
		<description><![CDATA[Activiştii pentru conservarea faunei au început să folosească echipament, tehnologie şi pregătire militară în lupta pentru salvarea speciilor aflate în pericol.
Astfel bătălia de salvarea a celor mai în pericol specii din lume a devenit sângeroasă, organizaţiile caritabile pentru protecţia mediului desfăşurând arme şi vehicule militare pentru a proteja elefanţii, rinocerii sau tigrii de o creştere [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Activiştii pentru conservarea faunei au început să folosească echipament, tehnologie şi pregătire militară în lupta pentru salvarea speciilor aflate în pericol.</strong><a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2010/03/in-apararea-animalelor.jpg" title="in apararea animalelor"><img class="right" align="right" src="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2010/03/in-apararea-animalelor.thumbnail.jpg" alt="in apararea animalelor" /></a></p>
<p>Astfel bătălia de salvarea a celor mai în pericol specii din lume a devenit sângeroasă, organizaţiile caritabile pentru protecţia mediului desfăşurând arme şi vehicule militare pentru a proteja elefanţii, rinocerii sau tigrii de o creştere a braconajului.</p>
<p>Cel puţin o organizaţie britanică, Care for the Wild International (CWI), cumpără echipament militar de teren şi sprijină desfăşurarea de gărzi înarmate, în timp ce International Fund for Animal Welfare (IFAW) din SUA a cumpărat echipament pentru vedere nocturnă, muniţie şi avioane uşoare.</p>
<p>WWF, World Wildlife Fund, a angajat foşti soldaţi de elită SAS pentru a-i pregăti pe gardienii africani, iar Societatea Zoologică din Londra finanţează o patrulă pe elefanţi pentru a proteja rinocerii din Nepal.</p>
<p>Tendinţa de militarizare vine  după moartea a circa 150 de gărzi în Africa în urma schimburilor de focuri cu braconierii.</p>
<p>Dezvăluirile vin pe fondul unei Convenţii pentru Comerţul Internaţional cu Specii în Pericol, ce se defăşoară la Qatar, ce i-a înfuriat pe activişti cu respingerea propunerilor de a proteja o specie de ton. De asemenea, această săptămână ar putea aduce noi<br />
proteste pentru probabila aprobare a reînceperii vânzării de fildeş de la elefanţii africani.</p>
<p>&#8220;Acesta animale sunt eliminate sistematic de braconieri, care sunt din ce în ce mai echipaţi cu arme automate, sateliţi GPS, vedere nocturnă şi telescoape pentru detectarea căldurii, cu scopul de a depista animalele noaptea&#8221;, declara Dominic Dyer, preşedinte al CWI.-</p>
<p>&#8220;Aceasta înseamnă că şi noi avem nevoie de o abordare mai robustă aşa că livrăm echipament, de la ghete şi haine până la ochelari pentru vedere nocturnă su vehicule militare.&#8221;</p>
<p>Abordarea vine după o creştere a braconajului în Africa şi Asia. In 1979 erau 1,3 milioane de elefanţi, dar acum numărul lor este estimat la 400.000.</p>
<p>Doar câteva sute de tigri siberieni mai sunt în sălbăticie- fiind atât de aproape de extincţie încât IFAW desfăşoară aparate de zbor uşoare pentru a depista braconierii.</p>
<p>Unul din cele mai expuse animale este de asemenea rinocerul, din cauza cererii crescânde pentru cornul său în medicina tradiţională din Asia, unde se crede că ajută în cazul malariei sau chiar a cancerului. Mai există doar 130 de rinoceri de Java în natură, în timp ce rinocerul negru african a ajuns la 4200 de exemplare.</p>
<p>Iar în Nepal, două parcuri găzduiesc 370 din cele câteva sute de rinoceri cu un corn rămaşi.</p>
<p><strong>Sursa:</strong> <a rel="nofollow" href="http://www.antena3.ro">Antena 3</a></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/activisti-ecologisti/" rel="tag">activisti ecologisti</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/elefant-african/" rel="tag">elefant african</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/parc-national/" rel="tag">parc national</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/protejarea-faunei/" rel="tag">protejarea faunei</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/rinocer/" rel="tag">rinocer</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/specii-pe-cale-de-disparitie/" rel="tag">specii pe cale de disparitie</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/tigru-siberian/" rel="tag">tigru siberian</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.biodiversitate.org/ecologistii-au-inceput-sa-foloseasca-echipament-militar-contra-braconierilor/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Zambia, obligată să-şi distrugă rezervele de fildeş</title>
		<link>http://www.biodiversitate.org/zambia-obligata-sa-si-distruga-rezervele-de-fildes/</link>
		<comments>http://www.biodiversitate.org/zambia-obligata-sa-si-distruga-rezervele-de-fildes/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 29 Mar 2010 00:57:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.biodiversitate.org/zambia-obligata-sa-si-distruga-rezervele-de-fildes/</guid>
		<description><![CDATA[Zambia a fost obligată să-şi distrugă rezervele de fildeş, după ce solicitarea de a le vinde a fost respinsă de Convenţia asupra Comerţului Internaţional cu Specii în pericol.
Autorităţile din Zambia ar fi dorit să exporte cele 21 de tone de fildeş în China şi Japonia, ţări unde colţii de elefant au mare căutare. O cerere [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Zambia a fost obligată să-şi distrugă rezervele de fildeş, după ce solicitarea de a le vinde a fost respinsă de Convenţia asupra Comerţului Internaţional cu Specii în pericol.</strong><a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2010/03/zambia-fildes.jpg" title="Zambia fildes"><img class="right" align="right" src="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2010/03/zambia-fildes.thumbnail.jpg" alt="Zambia fildes" /></a></p>
<p>Autorităţile din Zambia ar fi dorit să exporte cele 21 de tone de fildeş în China şi Japonia, ţări unde colţii de elefant au mare căutare. O cerere similară, din partea Tanzaniei, a fost de asemenea respinsă.</p>
<p>Comercializarea fildeşului se află sub embargo internaţional pentru 9 ani, potrivit convenţiei din 2007. Interdicţia a fost adoptată după ce populaţia elefanţilor africani a scăzut la numai 600.000 de exemplare.</p>
<p>Cele două ţări africane au precizat că fildeşul provine de la animale moarte în condiţii naturale şi că păstrarea acestuia în depozite este prea scumpă.</p>
<p><strong>Sursa:</strong> <a rel="nofollow" href="http://www.tvr.ro">TVR</a></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/fildes/" rel="tag">fildes</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/zambia/" rel="tag">zambia</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.biodiversitate.org/zambia-obligata-sa-si-distruga-rezervele-de-fildes/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>ANSVSA speră ca România să obţină de la CE statutul de zonă liberă de pestă porcină</title>
		<link>http://www.biodiversitate.org/ansvsa-spera-ca-romania-sa-obtina-de-la-ce-statutul-de-zona-libera-de-pesta-porcina/</link>
		<comments>http://www.biodiversitate.org/ansvsa-spera-ca-romania-sa-obtina-de-la-ce-statutul-de-zona-libera-de-pesta-porcina/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 29 Mar 2010 00:57:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.biodiversitate.org/ansvsa-spera-ca-romania-sa-obtina-de-la-ce-statutul-de-zona-libera-de-pesta-porcina/</guid>
		<description><![CDATA[ANSVSA a pornit o campanie de informare privind pesta porcină. Potrivit specialiştilor, dacă după şase luni de la ultimul animal vaccinat nu mai apare nici un caz de pestă porcină clasică, România poate solicita CE obţinerea statutului de zona liberă de pestă porcină clasică.
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a demarat o [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>ANSVSA a pornit o campanie de informare privind pesta porcină. Potrivit specialiştilor, dacă după şase luni de la ultimul animal vaccinat nu mai apare nici un caz de pestă porcină clasică, România poate solicita CE obţinerea statutului de zona liberă de pestă porcină clasică.</strong><a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2010/03/pesta-porcina.jpg" title="pesta porcina"><img class="right" align="right" src="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2010/03/pesta-porcina.thumbnail.jpg" alt="pesta porcina" /></a></p>
<p>Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a demarat o campanie de informare la nivel naţional, asupra pericolului prezentat de pesta porcină clasică şi de măsurile pe care trebuie să le respecte populaţia, pentru a evita apariţia şi propagarea acestei boli.</p>
<p>Structurile de specialitate din cadrul Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene vor difuza materiale informative prin intermediul reţelei veterinare existente, cât şi prin organizarea de întâlniri cu deţinătorii de animale, reprezentanţi ai asociaţiilor de crescători de porci şi asociaţii ale vânătorilor şi pescarilor, de la nivel local.</p>
<p>Dacă la şase luni după eliminarea ultimului animal vaccinat nu mai este diagnosticat nici un caz de pestă porcină clasică, România poate solicita Comisiei Europene obţinerea statutului de zona liberă de pestă porcină clasică.</p>
<p>Potrivit ANSVSA, recunoaşterea indemnităţii faţă de pesta porcină clasică va permite României să exporte în UE porci vii şi alte produse şi subproduse, ceea ce ar genera avantaje economice şi sociale.</p>
<p>Autoritatea Sanitar Veterinară subliniază că, pentru obţinerea acestor avantaje, trebuie respectată cu stricteţe legislaţia sanitară veterinară şi aplicate măsurile de biosecuritate de către toţi deţinătorii de animale.</p>
<p>O etapă importantă în acest sens a fost decizia Bruxelles-ului de a permite României, începând cu 1 ianuarie 2010, să participe pe piaţa comunitară cu mărci româneşti de produse din carne de porc provenită din zonele libere de pestă porcină clasică.</p>
<p><strong>Sursa: <a href="http://www.realitatea.net">Realitatea TV</a></strong></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/animal-vaccinat/" rel="tag">animal vaccinat</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/ansvsa/" rel="tag">ANSVSA</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/campanie/" rel="tag">campanie</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/ce/" rel="tag">CE</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/pesta-porcin%C4%83/" rel="tag">pesta porcină</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/statut/" rel="tag">statut</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.biodiversitate.org/ansvsa-spera-ca-romania-sa-obtina-de-la-ce-statutul-de-zona-libera-de-pesta-porcina/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>India îşi aruncă ardeii iuţi în lupta antiteroristă</title>
		<link>http://www.biodiversitate.org/india-isi-arunca-ardeii-iuti-in-lupta-antiterorista/</link>
		<comments>http://www.biodiversitate.org/india-isi-arunca-ardeii-iuti-in-lupta-antiterorista/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 29 Mar 2010 00:57:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.biodiversitate.org/india-isi-arunca-ardeii-iuti-in-lupta-antiterorista/</guid>
		<description><![CDATA[Forţele militare indiene au decis să folosească drept armă cel mai iute ardei din lume.
După o întreagă serie de teste, armata celei mai mari democraţii din lume a conchis că ardeiul bhut jolokia, este numai bun ca ingredient pentru grenadele lacrimogene folosite pentru imobilizarea suspecţilor, informează Associated Press.
Ardeiul indian a intrat în 2007 în Cartea [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Forţele militare indiene au decis să folosească drept armă cel mai iute ardei din lume.</strong><a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2010/03/ardeii-iuti.jpg" title="ardeii iuti"><img class="right" align="right" src="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2010/03/ardeii-iuti.thumbnail.jpg" alt="ardeii iuti" /></a></p>
<p>După o întreagă serie de teste, armata celei mai mari democraţii din lume a conchis că ardeiul bhut jolokia, este numai bun ca ingredient pentru grenadele lacrimogene folosite pentru imobilizarea suspecţilor, informează Associated Press.</p>
<p>Ardeiul indian a intrat în 2007 în Cartea Recordurilor drept cel mai iute ardei din lume. Este cultivat în nord-estul Indiei şi e folosit, pe lângă aliment, şi ca remediu pentru problemele stomacale.</p>
<p>Un bhut jolokia conţine peste 1 milion de unităţi Scoville, unitatea ştiinţifică de măsură pentru iuţimea ardeilor. El face să pălească prin comparaţie orice alt produs emblematic pentru forţa sa pişcătoare. Sosul tabasco nu depăşeşte 5.000 de unităţi Scoville, iar ardeii jalapeno cu care se laudă Mexicul şi care au maxim 8.000 de unităţi Scoville.</p>
<p><strong>Sursa: <a href="http://www.realitatea.net">Realitatea TV</a></strong></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/ardei-iute/" rel="tag">ardei iute</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/bhut-jolokia/" rel="tag">bhut jolokia</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/cel-mai-iute-ardei-din-lume/" rel="tag">cel mai iute ardei din lume</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/gaze-lacrimogene/" rel="tag">gaze lacrimogene</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/india/" rel="tag">india</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/jalapeno/" rel="tag">jalapeno</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/lupt%C4%83-antiterorist%C4%83/" rel="tag">luptă antiteroristă</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/sos-tabasco/" rel="tag">sos tabasco</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/unit%C4%83%C5%A3i-scoville/" rel="tag">unităţi Scoville</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.biodiversitate.org/india-isi-arunca-ardeii-iuti-in-lupta-antiterorista/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>O turmă de oi a fost atacată de maidanezi într-o localitate din Maramureş</title>
		<link>http://www.biodiversitate.org/o-turma-de-oi-a-fost-atacata-de-maidanezi-intr-o-localitate-din-maramures/</link>
		<comments>http://www.biodiversitate.org/o-turma-de-oi-a-fost-atacata-de-maidanezi-intr-o-localitate-din-maramures/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 29 Mar 2010 00:57:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.biodiversitate.org/o-turma-de-oi-a-fost-atacata-de-maidanezi-intr-o-localitate-din-maramures/</guid>
		<description><![CDATA[În noaptea de duminică spre luni câinii vagabonzi au intrat în ţarcul oilor şi au sfâşiat trei mioare şi a rănit alte şase animale din gospodăria unui localnic din Satu Nou de Sus. Proprietarul caută încă mai multe oi care  au fugit de frica câinilor.
&#8220;Câinii vin în haite de câte 8-10. Îi văd ziua, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>În noaptea de duminică spre luni câinii vagabonzi au intrat în ţarcul oilor şi au sfâşiat trei mioare şi a rănit alte şase animale din gospodăria unui localnic din Satu Nou de Sus. Proprietarul caută încă mai multe oi care  au fugit de frica câinilor.</strong><a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2010/03/turma-de-oi.jpg" title="turma de oi"><img class="right" align="right" src="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2010/03/turma-de-oi.thumbnail.jpg" alt="turma de oi" /></a></p>
<p>&#8220;Câinii vin în haite de câte 8-10. Îi văd ziua, dar atunci am cainii mei cu mine şi îi asmuţesc pe ei şi nu pot veni la oi&#8221;, a declarat ciobanul Nelu Cotuna, scrie citynews.ro.</p>
<p>Proprietarul este disperat, mai ales ca acesta nu este primul atac dat de maidanezi. În octombrie 2008, 65 de oi din gospodăria sa au murit ucise de câinii vagabonzi iar omul a fost anchetat de oamenii legii dupa ce a prins un astfel de animal, scrie citynews.ro.</p>
<p>&#8220;Am prins mai demult un câine care mi-o mâncat oile şi am fost anchetat un an de zile. Problema asta a maidanezilor nu depinde de mine. Nu poţi să faci nimic în ţara asta. Omul care munceşte nu are niciun drept, dar infractorii, hoţii şi câinii au. Îmi pare rău că nu le-am vândut anul trecut toate că acum nu mai aveam probleme&#8221;, a declarat Ilie Chiver.</p>
<p>Medicul veterinar Stefan Breban spune ca va preleva probe de la animalele ucise, pentru a le trimite la analiză şi a vedea dacă atacatorii sunt sau nu turbaţi.</p>
<p><strong>Sursa: <a href="http://www.realitatea.net">Realitatea TV</a></strong></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/anchet%C4%83/" rel="tag">anchetă</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/atac/" rel="tag">atac</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/c%C3%A2ini/" rel="tag">câini</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/maidanezi/" rel="tag">maidanezi</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/maramure%C5%9F/" rel="tag">Maramureş</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/medic-veterinar/" rel="tag">medic veterinar</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/oi/" rel="tag">oi</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/turm%C4%83/" rel="tag">turmă</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.biodiversitate.org/o-turma-de-oi-a-fost-atacata-de-maidanezi-intr-o-localitate-din-maramures/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Balenele încărunţesc la bătrâneţe</title>
		<link>http://www.biodiversitate.org/balenele-incaruntesc-la-batranete/</link>
		<comments>http://www.biodiversitate.org/balenele-incaruntesc-la-batranete/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 29 Mar 2010 00:57:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Biodiversitate]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.biodiversitate.org/balenele-incaruntesc-la-batranete/</guid>
		<description><![CDATA[Pot balenele să îşi schimbe culoare odată cu vârsta sau din cauza stresului şi al bolilor? Biolog marin şi expertă în balene, Carrie Newell crede că da.
Carrie Newell crede că balenele îşi pot schimba înfăţişarea în funcţie de mai mulţi factori, cum ar fi bolile şi chiar stresul. Din 1992, Newell a documentat deplasările balenelor [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Pot balenele să îşi schimbe culoare odată cu vârsta sau din cauza stresului şi al bolilor? Biolog marin şi expertă în balene, Carrie Newell crede că da.</strong><a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2010/03/rana-lui-scarback.jpg" title="Rana lui Scarback"><img class="right" align="right" src="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2010/03/rana-lui-scarback.thumbnail.jpg" alt="Rana lui Scarback" /></a></p>
<p>Carrie Newell crede că balenele îşi pot schimba înfăţişarea în funcţie de mai mulţi factori, cum ar fi bolile şi chiar stresul. Din 1992, Newell a documentat deplasările balenelor în Depoe Bay, Oregon. O grup mic de 70 de balene se apropie în fiecare an de ţărm pentru a mânca în loc să facă o călătorie lungă până în Alaska.</p>
<p>După mai mulţi ani de observaţii a ajuns să cunoască fiecare balenă în funcţie de caracteristicile fizice şi comportament. Fiecare dintre ele a suferit la un moment dat din cauza oamenilor. De exemplu, Rambolina are o cicatrice mare din cauza unei elice de barcă, iar Scarback este o femelă care a fost lovită de un harpon explosiv la jumătatea anilor 1980.</p>
<p>Rana poate părea foarte violentă, dar Scarback a trăit bine în ultimii 25 de ani şi a avut cel puţin patru pui. Fotografii ale cozii sale sugerează însă că „încărunţeşte”. Balenele sunt deja gri, prin urmare schimbarea  este la un gri închis la un gri deschis.</p>
<p>Newell nu crede că albul este din cauza apariţiei unor bacterii, cicatrici sau alte surse externe. „Un fenomen asemănător se petrece şi la oameni când pierd din pigmenţi”, a declarat biologul. Trebuie să regândim sistemul de recunoaştere a balenelor cu ajutorul fotografiilor pentru că fenomenul încărunţirii este comun şi la alte specii”.</p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2010/03/1992.jpg" title="1992"><img class="right" align="right" src="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2010/03/1992.thumbnail.jpg" alt="1992" /></a></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2010/03/1998.jpg" title="1998"><img class="right" align="right" src="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2010/03/1998.thumbnail.jpg" alt="1998" /></a></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2010/03/acum.jpg" title="acum"><img class="right" align="right" src="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2010/03/acum.thumbnail.jpg" alt="acum" /></a></p>
<p><strong>Sursa: <a href="http://www.realitatea.net">Realitatea TV</a></strong></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/balene/" rel="tag">balene</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/biolog/" rel="tag">biolog</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/b%C4%83tr%C3%A2ne%C5%A3e/" rel="tag">bătrâneţe</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/elice/" rel="tag">elice</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/harpon/" rel="tag">harpon</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/ocean/" rel="tag">ocean</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/oregon/" rel="tag">oregon</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/pui/" rel="tag">pui</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.biodiversitate.org/balenele-incaruntesc-la-batranete/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
	</channel>
</rss>
